joi, august 1, 2019
24 DE ABSOLVENȚI AI ACADEMIEI DE POLIȚIE ALEXANDRU IOAN CUZA
S-AU ALĂTURAT POLIȚIȘTILOR DE IMIGRĂRI
24 de ofiţeri de poliție, absolvenți ai Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”, specializarea Imigrări, s-au alăturat colegilor de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Timp de un an de zile poliţiştii se vor afla sub tutela specialiştilor IGI care îi vor iniţia în tainele acestei meserii.
Cu forțe proaspete și cu mult entuziasm după depunerea jurământului şi înaintarea în primul grad profesional, 24 de tineri, absolvenți ai promoției din acest an ai Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, repartizați în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, au debutat în cariera de ofițer.
Plini de speranțe, noii polițiști de imigrări au ieșit pe porțile academiei dornici să își ocupe locurile atribuite și să pună în aplicare cunoștințele acumulate în anii de studii. Repartiția s-a făcut luând în considerare media de absolvire, opțiunile acestora și nevoia de personal existentă la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări.
Astfel, noii colegi își vor desfășura activitatea în structurile centrale și teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări repartizați la Direcția Azil și Integrare, Direcția Migrație, Serviciul Juridic, Serviciul Resurse Umane, Direcția pentru Imigrări a Municipiului București, Serviciile pentru Imigrări ale județelor Arad, Ilfov, Galați, Tulcea, Prahova, Birourile pentru Imigrări ale județelor Buzău, Călărași, Giurgiu, Hunedoara, Centrele Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanţilor de Azil din București, Galați, Giurgiu și Maramureș.
Timp de un an poliţiştii se vor afla sub tutela specialiştilor IGI care îi vor iniţia în tainele acestei meserii, iar la finalizarea perioadei vor fi definitivați în profesie.
Echipa managerială a Inspectoratului General pentru Imigrări i-a asigurat de întregul sprijin în exercitarea misiunilor încredințate, profesia aleasă fiind una captivantă, plină de provocări, care implică profesionalism, onestitate, fermitate şi integritate.
Comunicat: BIROUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Cu forțe proaspete și cu mult entuziasm după depunerea jurământului şi înaintarea în primul grad profesional, 24 de tineri, absolvenți ai promoției din acest an ai Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, repartizați în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, au debutat în cariera de ofițer.
Plini de speranțe, noii polițiști de imigrări au ieșit pe porțile academiei dornici să își ocupe locurile atribuite și să pună în aplicare cunoștințele acumulate în anii de studii. Repartiția s-a făcut luând în considerare media de absolvire, opțiunile acestora și nevoia de personal existentă la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări.
Astfel, noii colegi își vor desfășura activitatea în structurile centrale și teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări repartizați la Direcția Azil și Integrare, Direcția Migrație, Serviciul Juridic, Serviciul Resurse Umane, Direcția pentru Imigrări a Municipiului București, Serviciile pentru Imigrări ale județelor Arad, Ilfov, Galați, Tulcea, Prahova, Birourile pentru Imigrări ale județelor Buzău, Călărași, Giurgiu, Hunedoara, Centrele Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanţilor de Azil din București, Galați, Giurgiu și Maramureș.
Timp de un an poliţiştii se vor afla sub tutela specialiştilor IGI care îi vor iniţia în tainele acestei meserii, iar la finalizarea perioadei vor fi definitivați în profesie.
Echipa managerială a Inspectoratului General pentru Imigrări i-a asigurat de întregul sprijin în exercitarea misiunilor încredințate, profesia aleasă fiind una captivantă, plină de provocări, care implică profesionalism, onestitate, fermitate şi integritate.
Comunicat: BIROUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
sâmbătă, iulie 27, 2019
România începe să fie punct de atracţie
pentru străinii care cer azil !?
APROXIMATIV 800 DE STRĂINI AU SOLICITAT ACORDAREA UNEI FORME DE PROTECȚIE INTERNAȚIONALĂ, ÎN PRIMUL SEMESTRU AL ANULUI 2019
Polițiștii din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări - Direcția Azil și Integrare gestionează procesele de coordonare și monitorizare a procedurii de azil, a procedurilor de integrare, relocare și resettlement pe întreg teritoriul României. Primirea, înregistrarea şi soluţionarea cererilor de azil, asigurarea asistenţei solicitanţilor de azil pe durata procedurii şi asistenţa pentru integrare sunt activităţi care se desfăşoară la nivelul Centrelor Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanţilor de Azil situate în Bucureşti, Giurgiu, Timişoara, Galaţi, Rădăuţi şi Maramureş, structuri teritoriale specializate în probleme de azil.
În primul semestru al anului curent, au fost depuse 792 de cereri de azil, cu 11% mai puține față de perioada similară a anului trecut. Referitor la țara de origine, cei mai mulți solicitanți de azil provin din state precum Irak, Siria și Bangladesh, iar cele mai multe cereri au fost depuse la centrele din Timișoara și București.
A fost asigurat accesul neîngrădit la procedura de azil și a fost respectat principul nereturnării, iar toți solicitanții de azil și persoanele care au primit protecție internațională au beneficiat de documente de identitate și, după caz, de documente de călătorie. Totodată, în ceea ce privește accesul la o nouă procedură de azil, au fost înregistrate 94 de cereri, față de 125 în perioadă similară a anului 2018.
Analiza efectuată a reliefat faptul că, în această perioadă, polițiștii de imigrări au soluționat 464 de cereri de protecție internațională în etapă administrativă, în 240 de cazuri fiind acordată o formă de protecție, dintre care 91 le-a fost recunoscut statutul de refugiat și 149 le-a fost acordată protecția subsidiară.
De asemenea, 760 de solicitanți de azil, au fost cazați în cele șase centre specializate, 947 au beneficiat de consiliere și aproximativ 700 de sesiuni de orientare culturală.
Pe linie de relocare extra UE, conform angajamentelor asumate pentru anii 2018-2019, polițiștii de imigrări au organizat mai multe întâlniri de coordonare cu reprezentanții structurilor implicate în derularea operațiunii de relocare, în vederea stabilirii tuturor detaliilor și aspectelor privind aplicarea programului de relocare pentru cei 109 refugiați de origine siriană, aflați provizoriu în Turcia și Iordania.
În perioada de referință, 523 de persoane, beneficiare a unei forme de protecție internaționale, au urmat programul de integrare, peste 221 sunt din Siria, 111 din Irak, 33 din Iran și alte țări.
Pe linia procedurii de determinare a statului membru responsabil cu analizarea cererilor de azil depuse de solicitanții de protecție internațională, au fost transmise 133 de cereri pentru transferul străinilor în alte state membre. Totodată, a fost realizat transferul în România pentru 78 persoane în conformitate cu prevederile Regulamentului Dublin.
Complementar cu activitățile de integrare desfășurate de structurile IGI, în Centrele Integrate, înființate prin intermediul proiectelor cu finanțare europeană, s-au defășurat activități de integrare destinate persoanelor vulnerabile identificate din rândul cetățenilor străini cu drept de ședere pe teritoriul României. Aceste centre speciale sunt amplasate în orașele care înregistrează un număr mare de cetățeni străini și derulează activităţi de integrare, la nivelul a 5 Regiuni, care acoperă întreg teritoriul naţional.
În cadrul centrelor, străinii beneficiază de o gamă de servicii integrate și asistență care vin în sprijinul nevoilor acestora, de consiliere socială și asistență materială, de sprijin în rezolvarea problemelor, de informare și educație, de acces la activități de socializare, consiliere psihologică sau juridică, de acces și participare pe piața muncii și de relaționare cu autoritățile locale.
Totodată, în perioada de referință, specialiștii DAI au participat la misiuni internaționale, cu preponderență sub egida BESA, sprijinind activitățile agenției în gestionarea situațiilor deosebite în materie de azil care au apărut în diferite state membre. Prin sprijinul acordat s-a asigurat în primul rând consolidarea sistemelor de azil din statele membre afectate și, în mod indirect, reducerea/limitarea riscurilor la adresa ordinii și securității publice a României, punctând, totodată, activități importante din programul de lucru al Agenției Europene BESA.
Asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil, procesarea cererilor de azil în mod eficient în conformitate cu standardele legale naționale și internaționale, creșterea capacității actorilor relevanți în susținerea procesului de integrare socială a străinilor, precum și implementarea mecanismului de asigurare a solidarității între statele membre în cazul unor afluxuri de persoane aflate în nevoie de protecție rămân acțiunile noastre prioritare, care contribuie la creșterea gradului de siguranță a cetățeanului.
Comunicat. BIROUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
marţi, iulie 23, 2019
STUDENȚI AI ACADEMIEI DE POLIȚIE “ ALEXANDRU IOAN CUZA ”
ÎN PRACTICĂ LA INSPECTORATUL GENERAL PENTRU IMIGRĂRI
10 studenți ai Academiei de Poliție “ Alexandru Ioan Cuza ” sunt inițiați în tainele meseriei de către specialiștii Inspectoratului General pentru Imigrări, pe o perioadă de stagiu de patru săptămâni în cadrul structurilor operative de pe raza municipiului București și a 6 județe.
În perioada 08 iulie - 2 august a.c., 10 studenți ai Academiei de Poliție “ Alexandru Ioan Cuza” – Facultatea Poliție de Frontieră, anul II, specilizarea Imigrări-ordine și siguranță publică, își desfășoară stagiul de practică în cadrul structurilor centrale și teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.
Studenții au fost repartizați în Municipiul București și județele Bihor, Brăila, Dolj, Olt, Mehedinți și Teleorman.
Pe parcursul celor patru săptămâni, studenții vor desfășura mai multe activități pregătitoare la structurile operative ale Inspectoratului General pentru Imigrări, sub îndrumarea și coordonarea unor ofițeri cu experiență și vor avea posibilitatea de a pune în aplicare cunoștințele acumulate în timpul anilor de studiu.
Astfel, viitorii ofițeri vor participa, alături de polițiști la acțiuni de verificare a cetățenilor străini în locuri și medii frecventate de aceștia, în vederea reglementării situației juridice și vor învăța să aplice precis și operativ procedurile de lucru din domeniul de competență.
De asemenea, se vor familiariza cu modul de întocmire a documentelor operative și vor face cunoștință cu activitățile specifice care se desfășoară în cazurile de depistare cu ședere ilegală a cetățenilor străini pe teritoriul României.
Stagiul de practică urmărește îmbogățirea și aprofundarea cunoștințelor teoretice, precum și perfecționarea deprinderilor practice specifice activităților pe linie de migrație și azil, pe care le vor urma împreună cu viitorii lor colegi.
Astfel, viitorii ofițeri vor participa, alături de polițiști la acțiuni de verificare a cetățenilor străini în locuri și medii frecventate de aceștia, în vederea reglementării situației juridice și vor învăța să aplice precis și operativ procedurile de lucru din domeniul de competență.
De asemenea, se vor familiariza cu modul de întocmire a documentelor operative și vor face cunoștință cu activitățile specifice care se desfășoară în cazurile de depistare cu ședere ilegală a cetățenilor străini pe teritoriul României.
Stagiul de practică urmărește îmbogățirea și aprofundarea cunoștințelor teoretice, precum și perfecționarea deprinderilor practice specifice activităților pe linie de migrație și azil, pe care le vor urma împreună cu viitorii lor colegi.
BIROUL INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE
miercuri, iunie 26, 2019
Istoria TRICOLORUL-ului românesc
Poate cea mai veche atestare a fluturării steagului tricolor în public este cea din mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat și stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al „Colegiului Sf. Sava” din București 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic – jud. Prahova).
Din punct de vedere istoric, în 1821, în vremea revoluției lui Tudor Vladimirescu, drapelul revoluționarilor are aceste trei culori (foto, dar dispuse pe orizontală-n.a).
Însă primul pas concret se produce în anul 1834, când domnitorul Alexandru Ghica a cerut sultanului aprobarea pentru utilizarea ca pavilioane ale navelor și drapele ale unităților de luptă un „steag cu faţa roşie, albastră şi galbenă, având şi acesta stele şi pasăre cu cap în mijloc”. Ulterior, culoarea galben a fost pusă în mijloc.
Momentul consacrării drapelului se produce atunci când Guvernul revoluționar provizoriu, prin Decretul nr. 1 din 26 iunie 1848, a stabilit că „steagul naţional va avea trei culori: albastru, galben, roşu”, urmând ca deviza scrisă pe flamuri să fie „Dreptate, Frăţie”.
Steagul revoluției a fost sfinţit o zi mai târziu, pe 27 iunie 1848, pentru a fi utilizat de Garda Naţională. Trebuie menționat și faptul că a contat mult în această alegere a steagului și influența revoluției franceze, care și ea și-a avut steagul tricolor având culorile albastru, roșu și alb, potrivit Historia.ro.
După 1860, apare legenda potrivit căreia steagul este alcătuit dintr-un mixaj al steagurilor Moldovei și Țării Românești rezultat din unirea de la 1859. S-a pornit în această asociere de la faptul că Moldova avea pe steagul său culorile roșu și albastru, iar Țara Românească albastru și galben. Prin Constituția din 1866, la articolul 124 s-a stabilit că drapelul va avea culorile roșu, galben și albastru.
Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
În perioada regalității (1881-1947), drapelul a avut și stema regală pe mijloc, iar după instaurarea republicii, în 1948, culorile au fost păstrate, doar în mijloc pe culoarea galbenă a fost pusă stema comunistă a țării. Un moment de mare încărcătură, în care drapelul și-a avut simbolistica sa, a fost cel al revoluției din 1989, când a simbolizat libertatea și aspirațiile românilor la libertate. Nu a fost lipsit de semnificație faptul că stema comunistă a fost scoasă de pe steag și ulterior înlocuită de noua stemă a României libere și democratice, conform sursei citate.
-----------------------------------
Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia. Marian Vulpe
marţi, iunie 25, 2019
PROGRAMUL
ceremoniilor prilejuite de cinstirea drapelului național
(miercuri, 26 iunie 2019)
BRĂILA
Programul manifestărilor:
25 iunie 2014
- în Piaţa Independenţei
Ora 20.00 - Coborârea Drapelului României, în prezenţa comandantului gărzii de onoare şi a unui trompetist, pe semnalul „Stingerea”.Ora 20.10 - Ducerea Drapelului României la Catedrala „Naşterea Domnului” unde va rămâne pe timpul nopţii.
26 iunie 2014
- la Catedrala „Naşterea Domnului”:
Ora 9.30 - Sfinţirea Drapelului României de către ÎPS Casian Crăciun, Arhiepiscopul Dunării de Jos, cu participarea oficialităților județene și municipaleOra 9.50 – 10.00 - Aducerea drapelului României, de către garda purtătoare, în Piaţa Independenţei.
- în Piaţa Independenţei:
Ora 10.05 - Ceremonialul militar – religios: Semnalul Trompetului; Marşul de întâmpinare; Salutul Drapelului de Luptă; Deplasarea la tribuna oficialităţilor. Ora 10.10 - Rostirea alocuţiunii referitoare la sărbătorirea Zilei Drapelului Naţional de către domnul George Paladi, Prefectul judeţului Brăila.
Ora 10.15 - Primirea Drapelului României. Onor la Drapel.
- Marşul de întâmpinare
- Preotul binecuvântează drapelul.
- Oficialităţile civile şi Comandantul Garnizoanei sărută drapelul.
Ora 10.20 - Înălţarea pe catarg a Drapelului României.
- Intonarea Imnului Naţional al României.
Ora 10.25 - Defilarea Gărzii de Onoare, cu prezentarea onorului la Drapelul României, înălţat pe catarg.
BUZĂU
La Buzău, la manifestările dedicate Drapelului Național vor participa reprezentanți ai Diviziei 2 „Infanterie”, șefi ai administrației publice, reprezentanți ai asociaţiilor de revoluţionari, veterani de război, militari activi şi în rezervă, cetăţeni ai municipiului. Cu această ocazie va avea loc serviciul religios și rostirea frazei de binecuvântare a Drapelului României de către preotul militar.
În acordurile imnului naţional va fi arborat drapelul naţional, vor fi rostite alocuţiuni, iar un grup de elevi de la Ansamblul folcloric „Drăgăicuțele” din comuna Berca prezintă un moment cultural-artistic.
Ca de fiecare dată, ceremonia organizată de Ziua Drapelului se încheie cu defilarea Gărzii de Onoare.
În cursul acestei zile, prefectul județului Buzău, Carmen Ichim, președintele Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu și șefii Diviziei 2 „Infanterie”, Inspectoratului de Poliție Județean, Jandarmeriei Buzău și Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neron Lupaşcu vor sărbători Ziua Drapelului Național alături de buzoienii care împlinesc 100 de ani în acest an, al Centenarului.
CONSTANŢA
Militarii din Forţele Navale Române vor participa miercuri, 26 iunie, la ceremoniile militare şi religioase care vor avea loc, cu prilejul sărbătoririi Zilei Drapelului Naţional, la Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Babadag și București.
- La Constanța, militarii din Forțele Navale Române vor depune drapelul național la Catedrala „Sfinții Petru și Pavel”, marți, 25 iunie, pentru oficierea slujbei de sfințire a acestui important simbol național. Miercuri, 26 iunie, drapelul României va fi înălțat pe catarg, în acordurile Imnului Național al României, pe faleza din fața Comandamentului Flotei, începând cu ora 10.00.
- La Mangalia, marinarii militari vor fi prezenți la ceremonialul militar și religios de la Complexul Monumental din Piața Republicii, începând cu ora 10.00.
- La Babadag, ridicarea drapelului național de la biserica din localitate și aducerea acestuia la Monumentul Eroilor, precum și desfășurarea activităților prilejuite de această sărbătoare națională se vor desfășura, în intervalul orar 09.30-10.30.
GALAŢI
CATEDRALA ARHIEPISCOPALĂ
09.00 – 09.30 Slujba de sfinţire a Drapelului naţional
09.30 – 09.40 Procesiunea Drapelului (traseul Catedrală - Grădina Publică)
PIAŢA TRICOLORULUI (Grădina Publică)
09.40 – 09.45 Primirea onorului
09.45 – 09.50 Evocarea însemnătăţii zilei şi a semnificaţiei culorilor Drapelului naţional
09.50 – 09.55 Aducerea şi legarea Drapelului la catarg
09.55 – 10.00 Binecuvântarea Drapelului; Cinstirea Drapelului de către oficialităţi
10.00 – 10.05 Înălţarea Drapelului pe catarg; Intonarea Imnului de Stat al României
10.05 – 10.15 Scurt concert susţinut de Fanfara Centrului Cultural „Dunărea de Jos”
10.15 – 10.20 Defilarea Gărzii de Onoare.
TULCEA
Cu prilejul sărbătoririi Zilei Drapelului Național al României, Instituţia Prefectului – Judeţul Tulcea înmpreună cu Garnizoana Tulcea vor organiza miercuri, 26 iunie 2019, un ceremonial militar dedicat acestui eveniment.Manifestarea se va desfăşura în Piața Tricolorului din municipiul Tulcea, începând cu orele 10.00 după următorul program:
– Primirea oficialităţilor, prezentarea onorului și salutul drapelului de luptă;
– Rostirea alocuțiunilor privind semnificația Zilei Drapelului Național al României;
– Primirea drapelului României;
– Binecuvântarea și sărutul drapelului;
– Înălțarea drapelului României la catarg concomitent cu intonarea imnului național;
– Constituirea dispozitivului (formație pentru defilare);
– Defilarea gărzii de onoare;
– Defluirea participanților.
VRANCEA
Militarii garnizoanei Focşani, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, sărbătoresc „Ziua Drapelului Naţional”, prin organizarea unei ceremonii militare şi religioase dedicate drapelului României, în Piaţa Unirii din Focşani.
Astfel, luni 25 iunie, începând cu ora 19:00, se va desfăşura ceremonia de coborâre a drapelului României şi predarea acestuia pentru slujba de sfinţire a preotului garnizoanei. Marți, 26 iunie, începând cu ora 10:00, se va desfăşura ceremonia de înălţare a acestuia, în cadrul căreia va fi binecuvântat de către preotul garnizoanei şi va fi arborat pe catargul din faţa Prefecturii judeţului Vrancea, în acordurile imnului naţional interpretat de muzica de garnizoană. Activitatea se va încheia cu defilarea gărzii de onoare şi a muzicii militare a garnizoanei.
joi, iunie 20, 2019
COMUNICAT
ZIUA MONDIALĂ A REFUGIATULUI
Polițiștii de imigrări, cu sprijinul organizațiilor internaționale și neguvernamentale, organizează, la nivelul celor șase Centre Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanţilor de Azil, competiții sportive, excursii, drumeții și alte activități culturale și recreative pentru a marca Ziua Mondială a Refugiatului, prin care promovează cunoaşterea şi respectarea diversităţii culturale, etnice, lingvistice, sociale şi a valorilor democratice.
Din anul 1991 și până în prezent, peste 7655 de persoane au primit o formă de protecție internațională în România, fiind originare din 67 de țări ale lumii.
Ziua Mondială a Refugiatului reprezintă un prilej de conștientizare a situaţiei milioanelor de persoane deplasate forţat din cauza conflictelor. Marcarea acestei zile reprezintă, totodată, un moment de reflecție asupra provocărilor și eforturilor derulate de toți actorii implicați în vederea identificării unor soluții durabile la problemele refugiaților.
Inspectoratul General pentru Imigrări, alături de organizațiile internaționale și neguvernamentale, desfășoară în permanență acțiuni relevante în contextul actual de asumare și implemetare a obligațiilor României ca stat membru UE, care vizează politici de integrare a cetățenilor străini, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, pentru înlăturarea stereotipurilor, a sentimentului general de temere și respingere a acestor cetățeni în rândul populației.
Pentru a marca Ziua Mondială a Refugiatului, în România, Inspectoratul General pentru Imigrări organizează o serie de activităţi menite să promoveze cunoaşterea şi respectarea diversităţii culturale, etnice, lingvistice, sociale, precum şi a valorilor democratice, manifestări la care vor participa persoane refugiate aflate pe teritoriul ţării.
Astfel, în cele şase Centre Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanţilor de Azil din Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare, Giurgiu şi Bucureşti, se vor organiza activități culturale și recreative, competiţii sportive, excursii şi drumeţii cu multiple valenţe de cunoaştere şi informare, ce prilejuiesc familiarizarea cu valorile, tradiţiile şi obiceiurile româneşti.
Aderând în anul 1991 la Convenţia ONU privind statutul refugiaţilor, România și-a asumat obligaţia de a proteja persoanele care au decis să caute protecție internațională în ţara noastră. Pe parcursul anilor a fost adoptat cadrul legal în conformitate cu standardele internaționale și cele europene în domeniul protecției drepturilor omului, au fost elaborate proceduri de lucru necesare și permanent s-a urmărit dezvoltarea cadrului instituțional și preluarea celor mai bune practici în acest domeniu. De asemenea, România și-a manifestat solidaritatea cu eforturile europene de gestionare a migrației prin participarea activă la procesul de relocare a migranților din state europene și terțe.
Conform datelor statistice, din anul 1991 și până în prezent, peste 35619 persoane au solicitat azil în România, 7655 dintre acestea au obținut o formă de protecție internațională. La sfârșitul lunii mai 2019, în evidențele instituției erau înregistrate 4136 de persoane beneficiare a unei forme de protecție care aveau un drept de ședere pe teritoriul României. Cei mai mulți sunt din Siria, Irak, Afganistan.
***
Începând cu 4 decembrie 2000, prin Rezoluţia 55/76, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis să onoreze destinele a milioane de oameni care, forţaţi de conflicte violente sau diverse forme de persecuţie, îşi părăsesc locul natal pentru a urma drumul refugiului.
În complexitatea fenomenului migraţiei există o distincţie clară între migrant şi refugiat. Migrantul alege să plece din ţara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forţat să-şi părăsească ţara natală, de cele mai multe ori, din cauza unor stări conflictuale. De altfel, în cazul refugiaţilor statele au obligaţia să le ofere protecţie împotriva returnării în ţara de origine, acces efectiv şi neîngrădit la procedura de azil, precum şi o serie de forme de asistenţă (materială, medicală, socială).
Garantarea acestor drepturi derivă din Convenţia de la Geneva din 1951 şi Protocolul de la New York din 1967, instrumente internaţionale pe care România le-a ratificat în anul 1991. După această dată, ţara noastră a început construirea treptată a unui sistem naţional de azil, în concordanţă cu obligaţiile asumate la nivelul comunităţii internaţionale și, totodată, ne-am exprimat solidaritatea față de statele europene care se confruntă cu aflux de migranți, contribuind la eforturile internaționale de relocare a acestora.
BIROUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
sambata, iunie 8, 2019
COMUNICAT
ACȚIUNI
ALE POLIȚIȘTILOR DE IMIGRĂRI, ÎN LUNA MAI
Polițiștii
de imigrări, în urma acțiunilor întreprinse, în cursul lunii mai
a.c., au depistat 293 de cetățeni străini în situații ilegale,
91 au primit documente administrative având obligația de a părăsi
România, au fost executate misiuni de îndepărtare sub escortă
pentru 71 de personae, iar 44
de societăți comerciale nu respectau regimul juridic privind
angajarea străinilor. De asemenea, polițiștii au aplicat sancțiuni
contravenționale de aproximativ 600.000 lei, cetățenilor străini
și angajatorilor pentru nerespectarea cadrului juridic aplicabil.
Poliţiştii
Inspectoratului General pentru Imigrări desfășoară în permanență
activităţi specifice pe linia prevenirii și combaterii migrației
ilegale și a muncii nedeclarate a străinilor, în scopul menţinerii
unui climat de ordine şi siguranţă în rândul comunităţii
noastre.
Astfel, în
perioada 01-31 mai a.c., la nivel național, au fost efectuate
mai multe acţiuni şi controale, cu efective proprii şi în
colaborare cu structuri având atribuţii în domeniul ordinii şi
siguranţei publice, pe linia prevenirii şi combaterii şederii
ilegale și a muncii nedeclarate a cetăţenilor străini.
În urma acțiunilor
întreprinse, au fost depistați 293 de cetățeni străini în
situații ilegale, cei mai mulţi în municipiul București şi pe
raza de competenţă a judeţelor Bihor, Suceava și Arad. 47
desfășurau activități lucrative fără forme legale, 17 au
intrat ilegal, 7 nu au respectat scopul șederii, iar ceilalți
se aflau în alte situații ilegale.
Din totalul
persoanelor depistate, 91 au primit acte administative,
decizii de returnare și comunicări de părăsire a teritoriului
României, 4 îndeplineau condițiile de prelungire a
dreptului de ședere și au fost puse în legalitate, 37 au
solicitat o formă de protecție internațională după depistare, 7
persoane au fost tolerate, iar pentru celelalte s-au dispus alte
măsuri.
Polițiștii de
imigrări au organizat, în luna mai, misiuni de îndepărtare sub
escortă de pe teritoriul României pentru 71 de cetățeni
străini, iar pentru 35 au întocmit documente necesare în
vederea luării în custodie publică până la îndepărtarea de pe
teritoriul țării noastre.
De asemenea,
poliţiştii au aplicat 638 de sancțiuni contravenționale cu
amendă și avertisment, cetăţenilor străini care nu au respectat
legislaţia în domeniul migraţiei, în valoare totală de
142425 de lei, iar 44 de societăți comerciale,
au primit amenzi în valoare de 430.000 de lei, pentru
nerespectarea regimului juridic aplicabil străinilor angajați.
Controlul permanent
asupra respectării legalității șederii în România a străinilor,
combaterea migrației ilegale și a muncii nedeclarate, asigurarea
accesului neîngrădit la procedura de azil rămân acțiunile
prioritare ale polițiștilor de imigrări, care contribuie la
creșterea gradului de siguranță a cetățeanului.
BIROUL INFORMARE
ŞI RELAŢII PUBLICE
sambata, mai 25, 2019
Prelegere despre
Geografia Românilor de Pretutindeni
Evenimentul, organizat cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, de Compartimentul Comunități Istorice, dezvoltă istoricul relațiilor dintre românii aflați în prezent pe teritorul României și în comunitățile mai îndepărtate.
 |
| Mihai Viorel Nicolae, directorul Institutului „Frații Golescu” |
„Românii, prin personalitățile lor culturale, au fost întotdeauna conștienti de existența conaționalilor aflați dincolo de hotarele istorice ale statelor în care locuiau. Până în primele decenii ale sec. al XIX-lea, referințele la românii de pretutindeni sunt puține. Excepțiile privesc, în primul rând, cele trei provincii istorice: Moldova, Țara Românească și Transilvania. Sentimentul împărtășit de apartenență nu a scăpat nici atenției străinilor. Patriarhul Chiril Lukaris al Constantinopolului ( 1572-1638 ) vorbește, într-o epistolă adresată principelui transilvan Gavril Bethlen despre "...legătura de sânge și de iubire care, deși într-ascuns, dar în felul cel mai strâns leagă românii...", a spus directorul Institutului „Frații Golescu”.
„De aceea descoperirea despre care vorbim a însemnat, mai ales, o re-descoperire, din perspectiva comunității de origine și limbă, iar, mai târziu, a conștiintei de neam. Încercăm, de fapt, sa răspundem la o întrebare simplă: când și cum a descoperit România comunitățile românești din afara granițelor sale?”, a adăugat el.
Invitaţii vor avea ocazia să viziteze şi expoziția de fotografii „Românii din jurul României”, vernisată pe 15 mai şi care va rămâne deschisă până la finalul acestei luni.
-----------------------------------------------
Ziua Românilor de Pretutindeni a fost instituită prin Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, care reglementează drepturile persoanelor ce îşi asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, din afara graniţelor României, având ca scop menţinerea, promovarea şi afirmarea identităţii lor culturale, etnice, lingvistice şi religioase.
sambata, mai 11, 2019
COMUNICAT
ACȚIUNE
NAȚIONALĂ PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA MUNCII ILEGALE A
STRĂINILOR
Polițiștii
de imigrări au verificat peste 200 de societăți comerciale și au
depistat 142 de străini care desfășurau activități lucrative
fără forme legale sau se aflau în ședere ilegală, în urma unor
acțiuni întreprinse la nivel național. Au fost aplicate sancțiuni
contravenționale în valoare de aproape 800 000 de lei.
Activitatea
de prevenire și combatere a muncii nedeclarate a cetățenilor
străini reprezintă o prioritate a Inspectoratului General
pentru Imigrări, în vederea creșterii gradului de siguranță a
cetățeanului, printr-un control permanent asupra respectării
legislației în domeniul migrației.
Astfel,
în cursul lunii aprilie, polițiștii de imigrări au
organizat, la nivel național, acțiuni care s-au derulat șapte
zile consecutiv, timp în care au fost efectuate 198 de
controale la sediile și punctele de lucru ale unor societăți
comerciale, care au angajați cetățeni străini, cu scopul de a
constata modul în care sunt respectate prevederile legale atât de
către angajatori, cât și de angajați.
În
acest sens, s-a avut în vedere existența avizelor de muncă pentru
fiecare cetățean străin angajat, modul în care firmele au
încheiat contracte de muncă cu aceste persoane și legalitatea
șederii pe teritoriul țării noastre a străinilor.
În
cadrul activităților desfășurate, polițiștii au verificat peste
200
de societăți comerciale și au legitimat 321
de
străini, dintre care 142
se aflau în situații ilegale. În urma verificărilor s-a stabilit
că 57
dintre
aceștia desfășurau activități lucrative fără forme legale, 15
nu aveau drept de ședere pe teritoriul României, 7
erau
cu ședere ilegală și muncă nedeclarată, iar 63
se aflau în alte situații.
Față
de neregulile constatate, în cazurile cetățenilor străini care se
aflau în situații ilegale, polițiștii au emis 21
de
decizii de returnare, 58
au fost îndepărtați direct la frontieră, iar pentru ceilalți au
fost dispuse alte măsuri. Totodată, polițiștii au aplicat
sancțiuni contravenționale cu avertisment și amenzi în valoare de
peste 7000
de lei, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România, republicată.
De
asemenea, reprezentanții societăților comerciale la care au fost
constatate nereguli au fost sancționați cu amenzi în valoare de
780
000
de lei, conform O.G.
nr. 25 din 26 august 2014 privind încadrarea în muncă și
detașarea străinilor pe teritoriul României.
Acțiunile
s-au desfășurat în cooperare cu inspectori din cadrul
Inspectoratelor Teritoriale de Muncă și cu sprijinul altor
lucrători din cadrul M.A.I.
***
La
sfârșitul primului trimestru al anului curent, pe teritoriul
României, se aflau aproape 12
000
de cetățeni străini care desfășoară activități lucrative în
baza unui permis de ședere în scop de angajare/detașare, ceea ce
reprezintă 17% din numărul străinilor din țara noastră.
Cei mai mulți sunt din Vietnam, Turcia, China, Filipine, Nepal
și Serbia.
Mai
multe detalii privind angajarea străinilor pe teritoriul României
puteți găsi accesând pagina web a
instituției http://igi.mai.gov.ro/ro/content/munca.
duminica, aprilie 07, 2019
INSPECTORATUL
GENERAL PENTRU IMIGRĂRI
SĂRBĂTOREȘTE
138 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ
Anul
acesta, ziua aniversară este marcată, în perioada 5 - 20 aprilie
a.c., printr-o serie de activități informative, culturale și
competiții sportive, precum organizarea unei dezbateri cu tema
“Migrația
– context actual și perspectivă”,
aflată la cea de-a V-a ediție, Cupa
IGI la fotbal - ediția a IV-a
și prima etapă a concursului de tir. Activitățile se vor
desfășura la sediul Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”.
În
cadrul manifestării dedicate evocării momentului aniversar vor fi
acordate distincțiile Polițistul
Anului și Structura Anului.
Selecţia
poliţiştilor nominalizaţi pentru aceste titluri s-a realizat pe
baza rezultatelor deosebite obţinute în activitate, a conduitei
morale şi profesionale, spiritului de echipă, coeziunea de grup,
precum şi în considerarea caracterului umanitar al acţiunilor
desfăşurate.
Potrivit
misiunii sale, Inspectoratul General pentru Imigrări este structura
responsabilă la nivelul MAI pentru implementarea politicilor
României în domeniile migrației, azilului și integrării
persoanelor în societatea românească.
Astfel,
în domeniul azilului am dezvoltat un sistem de protecție
internațională în concordanță cu cerințele și standardele
internaționale, ne-am exprimat permanent solidaritatea față de
statele membre care se confruntă cu un aflux de migrație ilegală
și am răspuns comunităţii internaţionale în efortul acesteia de
a identifica soluţii durabile la problematica refugiaţilor. De
asemenea, prezența polițiștilor de imigrări în misiuni sub egida
BESA și FRONTEX este una permanentă și activă.
În
domeniul migrației continuăm să identificăm cele mai bune
mecanisme de promovare a modalităților de migrație legală care să
stimuleze creșterea circulară și dezvoltarea, atât în țările
de origine, cât și în cele de destinație. Aceste demersuri au
drept scop maximizarea efectelor pozitive ale imigrație în plan
social, economic și cultural și minimalizarea celor negative
privind ședere ilegală și munca nedeclarată.
Prin
accesarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile, dedicate
gestionării fenomenului migraționist, independent sau împreună cu
partenerii noștri instituționali și din societatea civilă,
dezvoltăm permanent programe de orientare culturală, consiliere,
asistență, cursuri de limbă română etc., menite să ofere
străinilor un sprijin real și o integrare cât mai facilă în
societatea românească.
La
zi aniversară, poliţiştii de imigrări îndeplinesc cu onoare
misiunea încredinţată de statul român, aceea de a acorda
străinilor dreptul de şedere, de a veghea la respectarea
legalităţii printr-un control permanent privind combaterea şederii
ilegale şi a muncii nedeclarate, de a acorda protecţie
internaţională persoanelor aflate în nevoie reală, precum și de
a sprijini integrarea persoanelor în societatea românească.
Toate acestea
contribuie la obiectivul comun al MAI, acela de a menţine ordinea
publică, securitatea naţională şi protejarea cetăţenilor
României.
Scurt
istoric
În
fiecare an, data de 7 aprilie a.c., este sărbătorită ca zi
aniversară de către Inspectoratul General pentru Imigrări. Anul
acesta se împlinesc 138
de ani de la atestarea documentară a primului act normativ,
care reglementa regimul străinilor în România „Legea
asupra streinilor“,
publicată în Monitorul Oficial nr. 6 din anul 1881.
În
cele șapte articole, legea reglementa modalitatea în care străinul
putea fi constrâns de a se depărta din locul în care se află, de
a locui într-un anumit loc sau chiar de a părăsi țara, termenul
în care străinul va trebui să “execute
ordinul de espulsiune sau de schimbare a reședinței”,
timpul cât va avea dreptul să se “popréscă
în fiecare localitate, până la frontieră”,
conducerea afară din ”țéră
prin forța publică”,
precum și corecția aplicată în cazul reintrării pe teritoriul
României. Totodată, se stabilea datoria străinului nou venit în
țară de a obține de la autoritatea polițienească o carte de
liberă trecere “pentru
timpul cât va arăta că voesce să stea sau să călătorească.”
Legea
avea să fie completată cu Regulamentul din anul 1900, care stipula
ca documentul pentru străinii intraţi în România ”Biletul
de liberă trecere”.
BIROUL INFORMARE
ȘI RELAȚII PUBLICE
joi, februarie 21, 2019
GreeTHiS
- turism
verde şi moştenire istorică -
un pas important pentru dezvoltarea
Bazinului Marii Negre
joi, septembrie 20, 2018
* Centrul Europe Direct Galaţi a fost una dintre instituțiile implicate în organizarea manifestării, și care a realizat albumul monografic "Galaţi - vocaţie europeană", distribuit gratuit participanților, oameni de cultură, profesori, elevi ș.am.d.
Broşura conține informaţii esenţiale despre trecutul semnificativ al oraşului Galați prin prezentarea unor personalități locale de valoare națională și internațională, prea puțin mai amintite azi, la care se adaugă relatări despre evenimente şi imagini de epocă.
Personalităţi gălăţene marcante:
marele economist Virgil Traian N. Madgearu; savantul V. A. Urechia - istoric, scriitor, om politic român, membru fondator al Academiei Române; gălăţeanul la origini, născut în Australia, Edward Granville Theodore - ajuns prim-ministru al statului Quennsland;joi, septembrie 13, 2018
Prestigioasa competiție pugilistică urmează să se desfășoare la Patinoarul Artificial din Galați, în perioada 25-30 septembrie, pe durata a patru zile, organizatorii propunându-și să relanseze acest sport de mare tradiție în Galați, odată cu realizarea unui extraordinar show sportiv, mult așteptat de publicul gălățean, atras de acest sport de contact.
“Centura de Aur a fost si este emblema boxului românesc. Este traditia, mândria noastra. Din acest motiv am considerat foarte important sa îi redam stralucirea din trecut. Vom avea un turneu puternic si meciuri tari atât la baieti, cât si la fete. Mihai Nistor, Robert Jitaru, Andrei Aradoaie, Harbuz Sebastian, Steluta Duta sunt doar câteva dintre vedetele noastre prezente în ring“, a amintit Vasile Cîtea, președintele FR Box, în cadrul evenimentului de lansare a competiției în spațiul public.
Potrivit secretarului general Daniel Ion (care a oferit mai multe detalii site-ului specializat Sport Total FM), au confirmat participarea un număr de 14 ţări, printre care Rusia, Irlanda, Anglia, Ucraina, Serbia, Italia, Turcia, Spania. România se pare că va trimite în ring tot ce are mai bun federaţia în acest moment la nouă categorii de greutate masculine şi cinci olimpice feminine. Nu vor lipsi Mihai Nistor, campion mondial APB, care va evolua la 91 kg, Robert Jitaru, dublu medaliat cu aur european la under 22, va concura la 60 kg, Andrei Arădoaie, dublu campion european de tineret şi la under 22, Steluţa Duţă, multiplă medaliată mondială şi europeană la 48 kg, care va concura la o categorie superioară, 51 kg, olimpică, Claudia Nichita - 54 kg, Lăcrămioara Perijoc - 57 kg, Cristina Cosma - 60, Dana Bordei, - 64, Ionela Nane - 75.
Turneul international de box "Centura de Aur" a debutat în 1972, iar acum, ajuns la a 43-a editie, va reuni aproape 200 de sportivi înscriși în concurs, din țări cu tradiție pugilistică. Așa cum se știe, centurile de campion sunt fabricate special și nu s-au schimbat față de cele acordate la prima ediție. Începând cu 2009, turneul internațional de box "Centura de Aur" poartă numele lui Nicolae Linca, singurul pugilist campion olimpic din România (1 ianuarie 1929 – 27 iunie 2008, aur olimpic la Melbourne, la JO 1956).
-----------------------------------------------
Regiunea Sud-Est este situată în partea de sud-est a României, acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafața totală a țării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 ale României.
Regiunea Sud-Est este situată în partea de sud-est a României, acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafața totală a țării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 ale României.
Orașele concentrează 55,5% din populație, cu tendințe de diminuare. Industrializarea forțată de după război a condus la concentrarea populației în orașele Galați, Brăila și Constanța.
Rețeaua de localități a regiunii Sud - Est era alcătuită din 33 de orașe (dintre care 11 erau municipii) și 1.455 de sate (organizate în 339 de comune). Cel mai mare oraș al regiunii este Constanța (309.965 locuitori), urmat de Galați și Brăila (peste 200.000 de locuitori), Buzău, și Focșani (peste 100.000 de locuitori).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu