Sunt românii interesaţi de CENTENAR şi Marea Unire?

O organizaţie specializată în audit comunicațional și marketing strategic, „Fugașin & Partenerii”, a realizat la începutul acestui an o cercetare pe tema Centenarului, activitate concretizată într-un studiu care prezintă "Interesul față de tema Centenar / Marea Unire în mediul virtual". În urma analizei efectuate au fost identificate potențialele cauze și soluțiile ce s-ar impune pentru remedierea unor deficienţe constatate. Oferim astazi o prima parte din studiul realizat...

Studiul de față oferă o privire de ansamblu asupra temei „Centenare” în rândul populației cu acces la internet (11 milioane de persoane în 2017 conform unui studiu GPeC), coborând apoi la nivelul inițiativelor publice și încheind cu analizarea unor situații concrete din instituțiile de stat versus inițiative private și soluțiile aferente pentru eficientizarea comunicării:

• A. interesul general față de tema Unirii așa cum rezultă el din căutările efectuate pe internet timp de 12 luni de zile, pentru a înțelege dacă românii sunt cu adevărat interesați de temă și dacă sunt, care sunt nuanțele la care rezonează;
• B. Demersurile făcute în online de autorități și societatea civilă în primele 3 luni ale acestui an, pentru a vedea cine și cum acaparează comunicarea pe acest subiect, construind astfel mesaje eficiente pentru eventuale campanii;
• C. Analiza în detaliu a performanțelor paginilor de social media ale unor instituții de stat versus inițiative private în ultimele 30 de zile, scopul fiind acela de a demonstra că există potențial neexploatat prin asocierea comunicațională cu tema Centenarului (nu trebuie irosită ocazia).

Universul comunicațional analizat în legătură cu tema „Marea Unire” în online-ul românesc a luat în calcul 3 teme:
I. Marea Unire / II. Centenar / III. fotograful Marii Uniri (a. + b.).

     I. Prima categorie a generat în ultimele 12 luni o medie lunară de 30.530 de căutări cu 256 de cuvinte cheie și fraze conexe. Acestea au fost grupate la rândul lor în două mari subgrupe:
- o medie de aproximativ 6.600 de căutări lunare se referă strict la sintagma „Marea Unire”și
- 330 de căutări se referă la „100 de ani de la Marea Unire” (cu 7 posibile combinații de cuvinte/fraze analizate).

     II. Tema „Centenar” a fost tratată separat, generând o medie lunară a căutărilor de 3.690 (cu 45 de combinații de cuvinte și fraze analizate / „long tale”).
Pentru acuratețe s-au adăugat ulterior și sintagmele „Centenarul Marii Uniri” cu o medie de 1.400 de căutări (din 27 de cuvinte/fraze), „An Centenar” cu 210 căutări (2 din 5 fraze analizate se referă la „ce însemnă an centenar”), și „Centenarul României” cu 190 de căutări (generate de 6 combinații de cuvinte).
„Centenarul României” înseamnă alte 190 de căutări pe lună
     Monitorizarea zilnică urmărește orice temă în legătură cu Centenarul, Marea Unire și fotograful Unirii (cu 6 posibile combinații de cuvinte și fraze), în timp ce sintagma „Centenar 2018”, care conține și căutările legate de „logo Centenar”,
respectiv „activități Centenar” generează o medie de 290 de căutări
lunare.

     III a. În fine, al 3-lea capitol analizat se referă la „fotograful Unirii” și include subtemele „Samoilă Mârza” cu 720 de căutări lunare provenite din 14 combinații de cuvinte, respectiv „fotograful Unirii” cu 30 de astfel de căutări în 2 variante identificate. 

     III b. În analiză a apărut proiectul național „100 de chipuri românești” ca fiind relevant în diverse contexte (inițiativă artistică privată, conservarea patrimoniului, asociere cu instituții precum Muzeul Unirii din Alba Iulia sau Institutul Cultural Român, fără a menționa și partenerii comerciali precum hotelul Athenee Palace Hilton. 
Proiectul a crescut constant ca awareness și engagement, peste media generală a inițiativelor private legate de Centenar. În acest context a apărut ca relevant în analiză și „Radu Chindriș”, fotograful proiectului menționat, cu o medie de 170 de căutări lunare (provenite din 10 combinații, inclusiv fotografie pe sticlă, tehnici fotografice, evoluția aparatului de fotografiat).

"Centenar aniversar în inimi de preşcolar" prin "EduGal - un secol de România"

foto: agerpres.ro

La Galaţi, chiar de Ziua Educatorului, circa 700 de copii din învăţământul preşcolar, de la 15 grădiniţe din judeţ, alături de oficialităţi, educatori şi părinţi, au participat în Sala Sporturilor din Galaţi la un flash-mob dedicat Centenarului Marii Uniri dar şi Zilei Educatorului.

Acţiunea a fost organizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi. Îmbrăcaţi în tricouri roşii, galbene şi albastre, copiii au format un imens drapel naţional, au cântat şi au dansat pe ritmuri ale cântecelor patriotice.

Manifestarea, intitulată "Centenar aniversar în inimi de preşcolar", s-a desfăşurat în cadrul proiectului naţional "EduGal-un secol de România" care are drept scop celebrarea Centenarului Marii Uniri prin implicarea copiilor, elevilor şi cadrelor didactice în activităţi educaţionale menite să le dezvolte celor mici sentimentele de identitate şi mândrie naţională, asumarea apartenenţei culturale şi competenţele de cetăţenie activă în context naţional şi european şi să amplifice implicarea şi integrarea instituţiilor şcolare gălăţene în viaţa comunităţii.

România Mare - Primul Centenar: 5 minute de istorie - România 1914-1923...

100 de ani de la sfințirea primului tricolor românesc pe teritoriul Austro-Ungariei

Grupul de Iniţiativa ,,MAREA UNIRE -CENTENAR-Alba Iulia"a avut, luna trecută, un proiect-iniţiativă care a refăcut traseul iniţial al sfinţirii primului drapel românesc pe teritoriul Austro-Ungariei, drapel purtat de generalul Ioan Boeriu și Iuliu Maniu aflaţi în fruntea trupelor româneşti, în urmă cu 100 de ani, la salvarea capitalei fostului imperiu austro-ungar de invazia bolşevicilor.

-----------------------------------

În vara şi toamna anului 1918 în tot Imperiul Austro-Ungar, aflat în dezmembrare, s-a instalat haosul. Pe acest fond s-a încercat instaurarea unei republici bolşevice la Viena. Trupele române se aflau într-o escală la Viena, retrăgându-se de pe frontul de sud către Transilvania.

La rugămintea autorităţilor din Viena, trupele române, în frunte cu generalul Ioan Boeriu, au acţionat hotărât reuşind, în scurt timp, să reinstaureze ordinea în oraş şi să predea autorităţilor austriece conducerea administrativă. Pe timpul acţiunilor din Viena trupele române aveau în frunte tricolorul românesc, sfinţit în curtea unei unităţi militare din Viena.

---------------------------------------------------------- 

 

"Ne-am adunat la Viena, români de pretutindeni, pentru a sărbători împreună 100 de ani de la marele eveniment sfânt al poporului român, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918!", a relatat pentru presa interesată de proiectul Centenar, col(r)dr.ing. Constantin AVĂDANEI, președintele Grupului de Inițiativă ,,MAREA UNIRE-CENTENAR-Alba Iulia”, unul dintre organizatori.

Am dus mesajul nostru de la Alba Iulia - Capitala Marii Uniri, de unitate între toţi românii care trăiesc pe aceste meleaguri, gândurile bune către fraţii noştri de pretutindeni şi bucuria de a fi gazde la sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, la 1 Decembrie 2018.

În dimineaţa zilei de 26 mai 2018 trăiam cu toţii mari emoţii, deoarece organizatorii au dorit să facă o mare surpriză participanţilor la sărbătorile de la Viena: sfinţirea drapelului tricolor la catedrala din Viena Nouă, nu departe de Academia Militară Tereziană. Slujba religioasă a fost oficiată de preotul paroh ortodox Florin Răzvan Gască.

După acest moment solemn, organizatorii au cerut ca drapelul sfinţit să fie aşezat în fruntea coloanei paradei portului popular de pe străzile Vienei, apoi la vizita de la Academia Militară Tereziană şi la celelalte evenimente care au urmat. Acest moment solemn a făcut înconjurul lumii: drapelul stătea alături de formaţiile folclorice prezente pe fondul muzical al cântecului "Cântă cucu-n Bucovina", iar datorită aceastei asocieri de simboluri şi bărbaţii români prezenţi au vărsat lacrimi de emoţie.

Şi, astfel, acest drapel a devenit "DRAPELUL CENTENAR-MAREA UNIRE-ALBA IULIA-2018", un drapel al tuturor românilor.

* * * * *

Am purtat cu demnitate tricolorul românesc în deplasarea noastră la Viena având ca principal obiectiv sfinţirea acestuia, marcând astfel 100 de ani de la sfinţirea primului tricolor românesc pe teritoriul Austro-Ungariei, drapel purtat de generalul Ioan Boeriu şi Iuliu Maniu. 

Tricolorul purtat de noi a fost confecţionat cu mare grijă şi cu mare iubire de neam şi ţară. Am reuşit să înmagazinăm în el tot ceea ce este mai bun pentru veşnicia unităţii şi trăirii românilor pe aceste meleaguri. La acest drapel am ataşat o eşarfă pe care am încrustat cu mari emoţii patriotice acele figuri legendare cunoscute că au făcut paşi hotărâţi pentru înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, generalul Ioan Boeriu şi Iuliu Maniu. 

CENTENARUL Marii Uniri, un proiect fara ecou patriotic?

* Lipsa entuziasmului, lipsa dezbaterii publice sau dezinteres pe tema data 

Un cunoscut ziarist de meserie, George Damian, istoric in pregatire, a lansat pe la inceputul acestui an, mai exact prin februarie, o adevarata provocare unei lungi serii de istorici care activeaza in mediul online, plecand de la tema CENTENARULUI:

• "Am întrebat 32 de istorici activi în mediul online de ce nu prea există entuziasm în legătură cu împlinirea a 100 de ani de la crearea României mari. Doar 11 dintre cei chestionați au îndrăznit ori au găsit timpul și energia să răspundă la întrebarea mea" spune Damian pe blogul sau, historice.ro

La intrebarea sa "Cum vă explicați lipsa entuziasmului, lipsa dezbaterii publice în legătură cu împlinirea a 100 de ani de existență a României în forma actuală?" raspunsurile, se pare, au fost asemanatoare si ziaristul le-a sintetizat in cateva concluzii de baza"

Răspunsurile primite sunt extrem de asemănătoare, toți subliniază cam aceleași probleme pe care le-aș sintetiza în ordinea următoare:

– agenda publică ocupată de confruntarea politică
„– mass-media lipsită de o agendă proprie, dependentă de dezbaterea politică, deprofesinalizată și înclinată spre can-can-uri bombastice
– clasa politică dominatoare a agendei publice, însă reticentă în asumarea și promovarea unei identități naționale
– breasla istoricilor lipsită de coerență și capacitate de mobilizare, dependentă de factorul politic, incapabil să impună o agendă de dezbatere publică
– reticența regimului politic în promovarea centenarului de teamă să nu deranjeze țările vecine

 *****- despre raspunsurile date de fiecare dintre cei chestionati, pentru cei interesati, mai multe detalii se regasesc aici

Ce înseamnă Marea Unire de la 1918

Marea Unire de la 1918

Evenimentul politic al anului 1918  este desăvârșirea statului național român, înfăptuit prin unirea tuturor provinciilor locuite de români, aflate sub o stăpânire străină, cu România.

Pe scurt, Marea Unire de la 1918 însemnă:
Unirea Basarabiei cu România
Unirea Bucovinei cu România
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România

Astfel, la finalul Primului Război Mondial, România obținea mai mult decât eliberarea românilor din Austro-Ungaria, pe care și-o propusese la începutul conflagrației. Începutul anului 1918 se anunța dezastruos, România semna în mai Pacea de la Buftea-București, un tratat de pace care-i aducea mari prejudicii. Schimbările mari în plan european, din a doua jumătate a anului, și priceperea liderilor români de a simți momentul istoric fac ca dezastrul anunțat să fie transformat într-un șir de victorii, reunite sub numele de Marea Unire de la 1918: în martie 1918 unirea Basarabiei cu România, în noiembrie unirea Bucovinei cu România, iar în decembrie unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Pentru România, Marea Unire de la 1918 a însemnat o repoziționare în Europa, prin noua suprafață (locul 10) și prin numărul de locuitori (locul 8). O sporire considerabilă a cunoscut și capacitatea industriala (235%), economia, dar și resursele naturale.

Marea Unire a fost recunoscută pe plan internațional prin tratatele semnate la Trianon (4 iunie 1920) și Saint-Germain-en-Laye (10 septembrie 1919).

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România este evenimentul care a dus la desăvârșirea Marii Uniri din 1918.

- 1918 -

Nume Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România

Data 1 decembrie 1918

Locul Alba Iulia, Cercul militar (Sala mare a cazinoului)

Organul legislativ Adunarea Națională 

Rezoluție Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia

Voturi exprimate unanimitate

Formalizarea unirii legea din 11 decembrie 1918

În septembrie-octombrie 1918, Partidul Național Român și Partidul Social-Democrat încep să colaboreze și stabilesc să inițieze formarea unui Consiliu Național Român.

În 29 septembrie/12 octombrie 1918, PNR, prin Comitetul Executiv, a adoptat o Declarație prin care proclama dreptul națiunii române la autodeterminare. Declarația a fost citită în Parlamentul de la Budapesta în 5 octombrie/18 octombrie 1918.

În acea perioadă a anului, Imperiul Austro-Ungar își trăia ultimele zile ale existenței lui. Țările imperiului, unda după alta, își proclamau independența: Cehoslovacia în 28 octombrie, Ungaria în 2 noiembrie, Austria în 12 noiembrie, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor în 24 noiembrie.

Noi nu ne putem închipui viața mai departe fără a fi împreună cu întreg neamul românesc și mai bine voim moartea, decât o viață de sclav umilit, despărțit de frații săi. (Iuliu Maniu, 1918)

Românii din Transilvania rezonează cu declarațiile de independență din jur și încep procesul unirii. Mai întâi, în 18 octombrie /31 octombrie, a fost înființat Consiliul Național Român Central, cu sediu la Arad, un organ al românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. Consiliul arădean era format din 6 reprezentanți ai PNR și 6 ai PSD: Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ștefan Cicio Pop, Alexandru Vaida-Voievod, Aurel Vlad; respectiv Ion Flueraș, Iosif Jumanca, Tiron Albani, Enea Grapini, Iosif Renoiu și Baziliu Surdu.

Consiliul Național Român Central a fost recunoscut de Comitetul Național al Românilor din Transilvania, de la Viena, condus de Iuliu Maniu, de Biserica Ortodoxă și de Biserica Greco-Catolică, precum și de către Senatul Militar Român, care a și pus la dispoziția Consiliului 50.000 de militari mobilizați la Viena.

Prăbușirea autorității Imperiului Austro-Ungar s-a făcut resimțită și în Transilvania. Peste noapte, Consiliul Național Român Central a fost pus în situația de a asigura treburile funcționărești, administrația maghiară fiind alungată, de a asigura ordinea și de a prelua conducerea militarilor români împrăștiați prin toate părțile imperiului. Consiliul Național a înființat Consiliul Militar, format din consilii și gărzi militare, alcătuite la rândul lor din militari și voluntari români, care aveau sarcina de a păzi principalele obiective de interes public. De facto, de guvernarea teritoriilor românești se ocupa Consiliul Național Român și sfaturile naționale române din localitățile românești.

Observând realitățile din teritoriile românești, Consiliul Național Maghiar a încercat o negociere cu partea română: Transilvania să rămână în Ungaria, în schimbul unei autonomii cu guvernator român și reprezentare în guvernul central de la Budapesta.

Consiliul Național Român ia act de propunerea maghiară și decide convocarea unei adunări naționale, la Alba-Iulia, la 18 noiembrie/1 decembrie 1918, pentru a decide în privința autodeterminării românilor. La Adunarea Națională de la Alba-Iulia au participat reprezentanți aleși ai tuturor categoriilor sociale, ai bisericilor, ai asociaților culturale și profesionale, precum și deputați de drept, în total 1.228 de delegați/deputați. Le-au fost alături peste 100.000 de români, veniți la apelul Consiliului, din toate teritoriile locuite de români.

Și cât de sfântă era ziua aceea, cum se îmbrățișau românii, cât de senină le era fața, cum au uitat fiecare de ce religie, de ce confesiune și cărei clase aparține! Se vedeau că sunt fiii aceluiași neam… (Ștefan Cicio-Pop, 1932)

După ce au asistat la slujbele efectuate în cele două biserici românești din Alba Iulia, delegații au dezbătut și aprobat Rezoluția de unire, care a și fost adoptată de toți cei prezenți. Votarea acestei rezoluții a însemnat votarea unirii tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș (Țara Ungurească) cu România.

Prin această unire au fost introduse și câteva principii fundamentale, precum: libertate deplină pentru popoarele conlocuitoare, libertate confesională, regim democratic, reformă agrară, legislație modernă pentru muncitorime.

Adunarea a aprobat și un organ legislativ, Sfatul Național și un guvern provizoriu, Consiliul Dirigent, care să conducă Transilvania până la unirea cu România și a numit o delegație care a înmânat actul unirii regelui Ferdinand I, în 14 decembrie 1918, la București. Sfatul Național și Consiliul Dirigent au funcționat până în 20 aprilie 1920, când unirea a fost desăvârșită și din punct de vedere tehnic.

Ce sărbătorim la Centenarul Marii Uniri?

Dacă ar fi să rezumăm în câteva idei, în 2018, la Centenarul Marii Uniri, toți cei care simt românește sărbătoresc:

• Credința românilor care au făcut Unirea că toată suflarea românească trebuie să trăiască împreună, într-un singur stat, ROMÂNIA.
• Efortul susținut al românilor, de-a lungul timpului, de a nu uita că sunt români.
• Năzuința românilor de a înfăptui Marea Unire, avută de-a lungul secolelor, indiferent de vicisitudinile istoriei.
• Tenacitatea liderilor și a elitelor românești care au întreprins toate cele necesare ca Unirea să devină realitate.
• Eroismul și jertfa celor fără de care visul românilor de veacuri, Marea Unire, nu ar fi fost posibil.
• Nesupunerea românilor în fața imperiilor vremelnice care i-au afectat interesele și neacceptarea unei sorți potrivnice.
• Ambiția românilor de a rămâne împreună după 100 de ani de la Marea Unire.
• Rațiunea românilor de a căuta în permanență cele mai bune împrejurări pentru concretizarea aspirațiilor legitime și valorificarea acestor ocazii.

Ce înseamnă Centenarul Marii Uniri

 sigla oficiala 

În anul 2018, comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desăvârșirea statului național român realizată prin unirea provinciilor românești cu România. La început a fost unirea Basarabiei cu  (27 martie 1918), mai apoi unirea Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Țara Mamă, România (1 decembrie 1918). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918, iar în 2018, la 100 de ani de la acele evenimente, sărbătorim CENTENARUL MARII UNIRI.