A văzut lumina tiparului la Beijing ediţia bilingvă a volumului "Mihai Eminescu, Poezii", titrează Radio China international intr-o ediţie din această săptămână.
Cartea, tipărită în condiţii grafice de calitate, a fost realizată la iniţiativa şi cu finanţarea Centrului de Studii pentru Europa Centrală şi de Est din cadrul Universităţii de Studii Străine din Beijing, în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Beijing. Volumul cuprinde 50 de poezii traduse de Ge Baoquan, Xu Wende, Li Ninglai şi Feng Zhichen, selectate şi îngrijite de Ding Chao şi Constantin Lupeanu.
- Eminescu tradus şi citit în peste 100 de limbi
În loc de prefaţă, în volum sunt publicate fragmente din discursul prezentat de Jidi Majia, poet eminent, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din China, la ceremonia de decernare a premiilor Festivalului de poezie din luna mai 2017, de la Bucureşti. Cele câteva versuri adăugate cu această ocazie subliniază emoţia dar şi respectul deosebit pentru poezia şi opera poetului român:
"Pătrund la tine printr-o altă limbă
N-am nici o îndoială că tu eşti făuritorul limbii materne
Nu toţi poeţii au acest privilegiu
Omenirea cuprinde atâtea limbi antice
Şi întotdeauna un om stă în vârful muntelui
Eu nu cred că aceasta este voinţa şi providenţa zeilor ..."
"Câtă vreme oamenii îţi declamă versurile
Iată dovada că tradiţia doinei continuă
Dacă cercetăm tăcerea solemnă a cerului albastru
Numai strălucirea luceafărului acoperă bolta
Nu toţi poeţii ? desigur, nu!
Pot să stea la centru, ca tine ..."
"Iar dacă tot mai insişti ? sigur că
Îţi voi spune cinstit ? citeşte-l pe Eminescu
Vei cunoaşte cu siguranţă sufletul românesc!"
* Constantin Lupeanu, directorul Institutului Cultural Român - Beijing, a scris prefaţa cărţii:
"Din anul 1521, de când se păstrează cel mai vechi înscris în limba română, şi până la Mihai Eminescu s-au scurs peste trei veacuri, timp în care limba română scrisă s-a maturizat şi s-a perfecţionat şi în acelaşi timp poporul de ţărani a început să se impună în lume prin generaţii tot mai largi de intelectuali, care au trasat evoluţia uneia dintre cele mai bogate şi mai originale culturi ale pământului."
"Mihaiu Eminescu a fost tradus şi poate fi astăzi citit în aproape o sută de limbi ale pământului, iar odată cu versurile sale cultura română dobândeşte un contur inconfundabil."
 |
| Ge Baoquan |
*
Ge Baoquan (1913-2000) a fost diplomat, cercetător şi traducător eminent din literatura universală. El s-a ocupat încă din anii '50 ai secolul trecut de schimburile culturale dintre China şi ţările est-europene. Având un mare interes faţă de literatura est-europeană, a început să traducă din limba rusă şi să publice în revistele literare chineze poeziile lui Eminescu.
A fost corespondentul agenției „China nouă” între 1949-1950, apoi împuternicit cu afaceri al guvernului chinez la Moscova. El a tradus primul pachet de poezii ale lui Eminescu și le-a publicat în prestigioasa revistă chineză „Traduceri”, numărul din ianuarie 1955, sub pseudonimul Baoquan: Pe aceeași ulicioară..., Ce te legeni..., Și dacă..., Somnoroase păsărele și De ce nu-mi vii. În noul volum sunt selectate nouă poezii traduse de el: Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Dorinţa, Pe aceeaşi ulicioară ..., Revedere, Şi dacă ..., Somnoroase păsărele ... Ce te legeni ..., De ce nu-mi vii şi Cărţile.
 |
publicatia
Renminribao |
* Doamna Li Ninglai, trecută în eternitate, a fost în anii '80-90 din secolul trecut, corespondent al ziarului Renminribao acreditat la Bucureşti. În noul volum, sunt şapte poezii traduse de ea: Departe sunt de tine ..., O, mamă, Când amintirile ..., Peste vârfuri, La mijloc de codru ..., Frumoasă-i ... şi După ce atâta vreme.
 |
| Xu Wende |
* Xu Wende, veteran al redacţiei de limbă română a postului de Radio China Internaţional, are nouă poezii traduse în chineză, cele mai ample fiind Luceafărul şi Călin. Xu a publicat, în 1981, volumul "Eminescu, poezii", în colaborare cu Ge Baoquan şi Li Ninlai.
Oferindu-mi un exemplar, Xu a declarat că "volumul reprezintă o punte spirituală între cultura chineză şi cea română. Noi, traducătorii, suntem cu toţii punţi care leagă cele două popoare, cele două spiritualităţi. Eminescu este mult iubit de poporul român, dar şi de poporul chinez. Eu am tradus cu toată inima, pentru a exprima dragostea şi patima faţă de poporul român, de cultura românească".
* 25 de poezii din volum, au fost traduse de prof.univ.dr. Feng Zhichen de la Catedra de limba română a Universităţii de Studii Străine din Beijing. Cele mai lungi poezii sunt: Scrisoarea I, Scrisoarea III. Menţionăm că, în anul 2003, el a publicat volumul "Mihai Eminescu, poezii şi proză". Lansarea a avut loc la Beijing, la data de 20.08.2003, în prezenţa preşedintelui României, Ion Iliescu, aflat în vizită în China.
- " Românii sunt un popor iubitor de viaţă, aspirând către frumos şi libertate"
Ding Chao, prof. univ. dr. la Catedra de limba română a Facultăţii de Limbi şi Culturi Europene din cadrul Universităţii de Studii Străine din Beijing, director al Centrului de Studii pentru Europa Centrală şi de Est, vicepreşedinte al Asociaţiei de Prietenie China-România, a scris postfaţa cărţii. El a relevat că "românii şi-au creat o istorie îndelungată şi tradiţii culturale naţionale originale. Ei sunt un popor iubitor de viaţă, aspirând către frumos şi libertate."
"De la primele cântece populare şi legende care s-au transmis pe cale orală până la apariţia textelor scrise în limba română la începutul secolului al XVI-lea, de la poeţii Văcăreşti din secolul al XVIII-lea până la concurenţa diverselor curente moderniste din secolul al XX-lea, poezia română a cunoscut o evoluiţie continuă, prosperă şi plină de vigoare. Dintre toţi poeţii cunoscuţi, numele cel mai strălucitor rămâne acela al lui Mihai Eminescu. Locul şi imporntaţa lui sunt asemenea lui Dante în literatura italiană, Shakespeare în literatura engleză, Goethe din lumea limbii germane. Eminescu este simbolul culturii româneşti."
 |
| Ding Chao |
După ce a evocat viaţa şi creaţia poetului, universul liric şi întreaga sa creaţie literară, profesorul Ding Chao a sintetizat trăsăturile caracteristice ieşite din comun: personalitatea unui uomo universale; profunzimea gândirii filosofice; valorile estetice specifice; marea tensiune a limbajului literar. Ding Chao a prezentat universabilitatea creaţiilor eminesciene pe plan mondial şi traducerea şi prezentarea versurilor sale în China, arătând că Eminescu şi opera lui sunt bine cunoscute în lumea literaţilor din China, devenind în unele împrejurări ale schimburilor prieteneşti chino-române chiar o expresie a unor concepte similare de cultură şi artă.
"Personalitatea lui Eminescu a avut ecou şi în rândul oamenilor de rând, inclusiv al tinerilor din China. Liceul 1 Octombrie din Beijing, care urmăreşte între altele formarea tinerilor pentru cunoaşterea şi asimilarea diferitelor culturi ale lumii, a decis în anul 2009 să organizeze anual, la 15 ianuarie, data naşterii lui Eminescu, Ziua Culturii Româneşti. Prin Eminescu, elevii s-au apropiat de ţara de la gurile Dunării şi au prezentat, prin poezie, coregrafie, arte plastice, clipuri video, ceea ce cunoşteau despre lumea românească, cultivând interesul şi sentimentele de simpatie faţă de România. Toate acestea reflectă pregnant şi diversificat receptarea lui Eminescu în China"
- Mihai Eminescu, un lian cultural nebănuit între popoare
Pentru contribuţiile merituoase la traducerea şi prezentarea poeziilor lui Eminescu în China, la 15 ianuarie 2000, la Ambasada României de la Beijing, celor patru traducători: Ge Baoquan, Xu Wende, Li Ninglai şi Feng Zhichen, li s-a decernat medalia comemorativă "A 150-a aniversare a naşterii lui Mihai Eminescu" şi un Brevet, conferinte de preşedintele României, Emil Constantinescu.
Institutul Cultural Român de la Beijing, de la înfiinţarea sa, din anul 2015, a organizat an de an, la 15 ianuarie şi 15 iunie, în parteneriat cu universităţi chineze, acţiuni omagiale, sesiuni ştiinţifice, declamarea unor poezii în limbile română şi chineză.Noul volum "Mihai Eminescu, Poezii" arată foarte elegant, cu o copertă albastră şi câteva picturi în peniţă şi acuarelă semnate de Constanţa Abălaşei-Donosă. Volumul este a treia versiune de traduceri tipărită în China.
Între poeziile alese se regăsesc: Ce-ţi dorec eu ţie, dulce Românie, Venere şi Madonă, Floarea albastră, Făt-Frumos din tei, Melancolie, Lacul, O rămâi, De câte ori, iubito ..., O, mamă ..., Scrisoarea I, Scrisoarea III, Luceafărul, Ce e amorul? Şi dacă ... Iubind în taină... Peste vârfuri, Somnoroase păsărele ... De-or trece anii ..., Ce te legeni..., Mai am un singur dor, La steaua, De ce nu-mi vii, Dintre sute de catage ..., Numai poetul ...
Vorbind despre volumul tipărit, prof. Ding Chao a conchis:
"sperăm ca prin această nouă ediţie să putem îmbogăţi paleta operelor clasice şi să adăugăm o dimensiune spirituală suplimentară schimburilor culturale şi interumane dintre China şi România. Să-l omagiem aşadar pe Mihai Eminescu, spirit mitic al poeziei naţionale româneşti, deschizând pentru tot mai mulţi cititori încă o cale de acces spre admirarea şi înţelegerea operei lui inegalabile."
a consemnat MAV
